Ma intreba cineva cand o sa mai scriu ceva pe blogul meu minunat si prafuit. Chiar si singurul meu cititor fidel s-a plictisit de posturile de anul trecut si s-a revoltat. A zis ca ma paraseste (dupa ce ma violeaza) daca nu-mi revin:-s I got really scared!OMG OMG! Iata ca ma supun cerintelor publicului meu :-j
Ar fi bine daca as avea idee despre ce ar trebui sa scriu...
Am terminat facultatea si am ramas cu un gust amar. Nu ma incearca niciun sentiment de mandrie sau apreciere fata de facultate. Sunt doar usurata ca am scapat cu bine dintr-o bataie de joc. Timp de 3 ani m-am luptat cu nesimtirea, ignoranta, incompetenta. Cam asa pot caracteriza sistemul de invatamant la stat btw. Nu consider ca facultatile particulare sunt mai bune, dar sunt convinsa ca iarna e cald in salile de curs si au macar un televizor si calculatoare.
Nu voi uita niciodata cum e sa stai la seminar cu geaca pe tine si caciula in cap si sa simti cum iti ingheata picioarele. Si nu voi uita niciodata cum e sa muncesti ca sa reusesti sa platesti taxa aia nenorocita (o taxa mult prea mare pt nesimtire) si sa fii mereu pe drumuri ca sa ajungi si la facultate si sa ajungi seara acasa, sa mananci pe fuga ca sa ai timp de proiectele cu deadline.
Nu voi uita cum e sa fii umilit de secretarele flegmatice ale facultatii, care iti fac mereu o favoare. Am asteptat un an de zile sa primesc un carnet de student si carnetul de calatorii CFR. Am fost insultata de un asa zis profesor specialist in televiziune doar pt ca am indraznit sa-i spun sa nu mai tipe la mine. In anul 1 secretarele mi-au pierdut adeverinta de practica si era sa raman cu restanta. M-am descurcat dar au fost si altii in aceeasi situatie care nu au fost la fel de norocosi.
Am asteptat saptamani, chiar si luni de zile ca sa aflu nota unui examen de 2 lei. Profesoara care nu face acord intre subiect si predicat a scris (plagiat/reformulat, mai exact) cateva carti despre un domeniu pe care nu-l cunoaste. Am invatat intr-o biblioteca minuscula, cu scaune de-o seama cu bunica si calculatoare de cand se tragea cu arcu'.
La festivitatea de absolvire decanul ne-a umilit de fata cu parintii si prietenii nostri. Ni s-a reprosat ca nu am fost la cursuri si ca am muncit inca din anul 1, ca am ratat cei mai frumosi ani. Si ca norocul nostru e ca are facultatea renume pe piata, ca altfel suntem niste ratati incompetenti care n-au invatat nimic. I-as spune domnului decan ca e un nesimtit tupeist, dar n-ar fi frumos din partea mea. Facultatea lui ar valora fix un rahat daca absolventii nu ar face lucruri remarcabile in domeniul pe care l-au ales. Datorita noua, domnule, aveti renume si sunteti apreciat. Munca noastra si lupta noastra cu sistemul infect va recomanda.
Daca ar fi sa dau timpul inapoi, as alege in mod paradoxal aceeasi facultate. Am avut ceva de spus, am invatat ce mi-a placut, am muncit, am luptat cu nesimtirea si imi place sa cred ca am avut o contributie pozitiva, ca am schimbat ceva. As face-o din nou, poate si mai hotarata. Toate acestea sunt doar franturi, flash-back-uri dintr-o intreaga experienta. Voi reveni...
Ar fi bine daca as avea idee despre ce ar trebui sa scriu...
Am terminat facultatea si am ramas cu un gust amar. Nu ma incearca niciun sentiment de mandrie sau apreciere fata de facultate. Sunt doar usurata ca am scapat cu bine dintr-o bataie de joc. Timp de 3 ani m-am luptat cu nesimtirea, ignoranta, incompetenta. Cam asa pot caracteriza sistemul de invatamant la stat btw. Nu consider ca facultatile particulare sunt mai bune, dar sunt convinsa ca iarna e cald in salile de curs si au macar un televizor si calculatoare.
Nu voi uita niciodata cum e sa stai la seminar cu geaca pe tine si caciula in cap si sa simti cum iti ingheata picioarele. Si nu voi uita niciodata cum e sa muncesti ca sa reusesti sa platesti taxa aia nenorocita (o taxa mult prea mare pt nesimtire) si sa fii mereu pe drumuri ca sa ajungi si la facultate si sa ajungi seara acasa, sa mananci pe fuga ca sa ai timp de proiectele cu deadline.
Nu voi uita cum e sa fii umilit de secretarele flegmatice ale facultatii, care iti fac mereu o favoare. Am asteptat un an de zile sa primesc un carnet de student si carnetul de calatorii CFR. Am fost insultata de un asa zis profesor specialist in televiziune doar pt ca am indraznit sa-i spun sa nu mai tipe la mine. In anul 1 secretarele mi-au pierdut adeverinta de practica si era sa raman cu restanta. M-am descurcat dar au fost si altii in aceeasi situatie care nu au fost la fel de norocosi.
Am asteptat saptamani, chiar si luni de zile ca sa aflu nota unui examen de 2 lei. Profesoara care nu face acord intre subiect si predicat a scris (plagiat/reformulat, mai exact) cateva carti despre un domeniu pe care nu-l cunoaste. Am invatat intr-o biblioteca minuscula, cu scaune de-o seama cu bunica si calculatoare de cand se tragea cu arcu'.
La festivitatea de absolvire decanul ne-a umilit de fata cu parintii si prietenii nostri. Ni s-a reprosat ca nu am fost la cursuri si ca am muncit inca din anul 1, ca am ratat cei mai frumosi ani. Si ca norocul nostru e ca are facultatea renume pe piata, ca altfel suntem niste ratati incompetenti care n-au invatat nimic. I-as spune domnului decan ca e un nesimtit tupeist, dar n-ar fi frumos din partea mea. Facultatea lui ar valora fix un rahat daca absolventii nu ar face lucruri remarcabile in domeniul pe care l-au ales. Datorita noua, domnule, aveti renume si sunteti apreciat. Munca noastra si lupta noastra cu sistemul infect va recomanda.
Daca ar fi sa dau timpul inapoi, as alege in mod paradoxal aceeasi facultate. Am avut ceva de spus, am invatat ce mi-a placut, am muncit, am luptat cu nesimtirea si imi place sa cred ca am avut o contributie pozitiva, ca am schimbat ceva. As face-o din nou, poate si mai hotarata. Toate acestea sunt doar franturi, flash-back-uri dintr-o intreaga experienta. Voi reveni...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu